Divorțul nu mi-a stins inima.. mi-a vindecat-o!

„Știi de ce mi-e teama?

De iubire!
Și de singurătate!
Al naibii de tare..” asta mi-a zis atunci, când era încă încătușată în coșmurul relației ei.

„După ce am petrecut ultimii 9 ani ai vieții mele într-o căsnicie defectuoasă, într-o dependență de un om nepotrivit, distructiv, gândul că sunt la capătul oricărei limite și oricărei puteri este crunt. Dar simțeam că este suficient. Simțeam că am dat tot, iar toți cei din jur îmi ziceau: 《Gata! Pune punct!》 Și, cu toate astea, am rămas în acea căsnicie.. mă învinovățeam, eram sigură că vina e la mine și credeam că sigur mai e ceva de făcut.

Nu mi-am ascultat instinctul, și m-am aruncat în hău.. îmi era teamă de necunoscut, de faptul că rămân singură, de judecata lumii.. așa că am zis să rămân și, la un moment dat, parcă mă privesc cum cad în gol.. un gol întunecat.. bineînțeles că m-am izbit de cumplitul adevăr: locul meu în inima lui era ocupat de altcineva.

Abia atunci am hotărât să închid acest capitol. Un capitol în care m-am simțit rătăcită, rănită, singură, debusolată. Dar, cu toate acestea, am știut că voi începe o nouă carte, o nouă viață.

Voi deveni o nouă EU prin divorț!

Acest divorț m-a învățat lucruri despre mine mai mult decât aș fi reușit eu vreodată să înțeleg. Acum pot spune sincer că sunt recunoscătoare că s-a întâmplat; pentru că, fără toate astea, n-aș fi putut ajunge niciodată în acest punct.

Nu mi-am cunoscut adevărata valoare până acum.. întotdeauna am primit mai puțin decât merit, pentru că așa am crezut că e firesc. Mi-am pus inima pe tavă pentru cei ce-au urmărit să profite și să mă rănească. Nu am știut niciodată până acum cum să fiu o femeie adevărată și puternică, stăpână pe mine și pe alegerile mele. Am așteptat mereu validarea celor din jurul meu la toate acțiunile mele. Validare pe care nu o primeam.

Ei bine, acum am înțeles! Și sunt recunoscătoare că s-a întâmplat așa.

Căsnicia m-a sfâșiat, m-a lovit în toate simțirile, dar divorțul m-a vindecat. Acum stau în fața oglinzii și văd schimbarea de care aveam atâta nevoie. Văd putere, văd o femeie cu valori, văd o femeie curajoasă.

Văd femeia de acum, vindecată, și fără niciuna din etichetele pe care le-am purtat atâta vreme, și de care îmi era frică.

De azi nu mă mai doare, nu mă mai simt rănită, nu mă mai simt vulnerabilă, pierdută, judecată, singură.

Chiar și după tot ce am trăit, după toate durerile și traumele experimentate, inima mea este aceeași ca atunci când Dumnezeu mi-a pus-o în piept, încă din pântecul mamei mele.

Nu mi-am pierdut încrederea în oameni, încă mai cred că fiecare om are și părți bune și cred în nevinovăția unui om până în momentul în care văd cu ochii mei vinovăția.

Inima mea e pregătită să primească dragostea din nou, pentru că știu că iubirea există cu adevărat și sunt dispusă să încerc. Însă, de data aceasta, o voi face cu maturitate. Nu voi permite nicio clipă trecutului meu să-mi dicteze viitorul. Sunt atentă la toate semnalele ce le primesc, iar vechile decizii sunt istorie deja. Nu-mi voi schimba nucleul sufletului, nu aș putea și nu aș vrea: acolo e ADN-ul experientelor mele care m-au ajutat să văd ce sunt acum. Sunt mândră de faptul că, după o căsnicie eșuată, eu sunt în picioare, iar pentru prima dată după foarte mulți ani, mă plac foarte mult. În final, observ că sunt cine ar fi trebuit să fiu de mult timp.

Tot ce a fost rănit, sfâșiat și rupt, acum e vindecat. Părțile urâte le-am înlăturat. Învăț să fiu eu cu adevărat.

Divorțul meu nu m-a nimicit, ci mi-a deschis ochii, m-a salvat. Îmi permite să trăiesc, să fiu cine știu că pot să fiu. M-a ajutat „să prind aripi”, să-mi trăiesc viața cu înțelepciune și perspicacitate, nu impulsiv și stupid.

Cu siguranță voi mai face greșeli de-a lungul drumului meu, dar asta nu mă sperie. Viața mi-a fost dată să o trăiesc. Am primit o nouă șansă. Am înțeles că nu e nimic în neregulă cu mine sau cu inima mea. Voi profita maxim, iar dacă îmi va fi dat să sufăr din nou, sunt dispusă să-mi asum acest risc, pentru că de data asta o voi face cu asumare și maturitate.

Nu caut pe altcineva pentru a umple golul, și nici nu mă arunc în brațele cuiva pentru a mă vindeca. Nu caut pe cineva care a fost în situație similară și are nevoie de mine pentru a-l salva..

Iubirea uneori e înfricoșătoare.. viața e înfricoșătoare. Dar dacă nu riscăm, nu vom primi niciodată recompense pe măsură. Mi-am învățat lecția! Acum țin ochii deschiși și îmi păzesc inima. Nu închid nicio cale către ea. Aștept iubire!

Nu e nimic în neregulă cu mine, sau cu oricine trece prin ce am trecut eu. Am făcut greșeli, așa cum fac toți oamenii, și probabil o să mai greșesc. Dar, cu siguranță nu voi repeta aceleași greșeli.

Divorțul nu mi-a stins inima.. mi-a vindecat-o!”

(Acest text este experiența reală a unei femei minunate – prietena mea. Și-a dorit să scriu despre asta pentru a fi un exemplu pentru cei ce cred că divorțul e sfârșitul.)

Un gând despre &8222;Divorțul nu mi-a stins inima.. mi-a vindecat-o!&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s