Copile, te iubesc într-atât de mult, încât îți pot spune „NU”, ca să poți spune „DA” lucrurilor potrivite

Dragul meu copil, de multe ori poate ți se pare (cum și mie mi se pare, recunosc!) că a-ți spune „nu” este de fapt menirea mea ca mamă. De fapt, chiar este datoria mea (și una pe care o iau foarte în serios!), ca mamă a ta. Pentru mine, termenul „părinte” nu este un substantiv si atât.. este mai degrabă un verb.

Continuă lectura

Baby on board!

06b05cf138f9c282ed49a9b386a1875dPfoai! Cât am așteptat momentul ăsta!
Visam să mă văd acasă, legănându-mi copila, cântântu-i, hrănind-o, alintând-o, ieșind ca o zână afară, plutind pe un norișor de fericire, prezentând-o lumii ca pe „trofeul suprem”, iar ea râzând către lume. Așteptam să vină „tati” acasă (of course, „iubi”/”puiu”/”soțule”/”dragule”/”bă bărbate” se transformă automat în „tati”) să mă găsească în pragul ușii în cea mai sexy rochie cu cel mai generos decolteu, cu acel ruj roșu pe buze cumpărat doar pentru ocazii speciale, cu cina pe masă, copilul vesel, bla bla bla.. Hello!! Wake up!

Continuă lectura