Tortura proaspetelor mame – Între Mămici

Sara, prima fetiță, cât a fost bebe, a fost copilul care creștea ca la carte. Doarmea tun toată noaptea, mânca la fix 3 ore, și exact cât scria la carte că trebuie să mănânce, nu plângea, se juca.. și-mi ziceam pe atunci: „Doamne, ce ușor se cresc copiii!”. Mai auzeam câte o mămică care-mi spunea că e traumatizată, pentru că de când a născut, nu mai doarme 😳. Jur că nu înțelegeam.. sau că între 3 și 5 dimineața, copilul vrea joacă.. 🙈 Well, la a doua fetiță, am înțeles cum este să ai un copil care nu doarme, care plângeeee, care stă treaz între 3 și 5 dimineața și vrea joacă 😩. Toată lumea îmi spunea „să rezist!” că va trece.. WTF?! .. cum naiba să rezist când în 3 zile am 5 ore de somn adunate, când urlă și nu știu de ce urlă, când tocmai la 3 dimineața vrea joacă?!.. atunci am înțeles că proaspetele mămici sunt torturate.

Continuă lectura

Baby on board!

06b05cf138f9c282ed49a9b386a1875dPfoai! Cât am așteptat momentul ăsta!
Visam să mă văd acasă, legănându-mi copila, cântântu-i, hrănind-o, alintând-o, ieșind ca o zână afară, plutind pe un norișor de fericire, prezentând-o lumii ca pe „trofeul suprem”, iar ea râzând către lume. Așteptam să vină „tati” acasă (of course, „iubi”/”puiu”/”soțule”/”dragule”/”bă bărbate” se transformă automat în „tati”) să mă găsească în pragul ușii în cea mai sexy rochie cu cel mai generos decolteu, cu acel ruj roșu pe buze cumpărat doar pentru ocazii speciale, cu cina pe masă, copilul vesel, bla bla bla.. Hello!! Wake up!

Continuă lectura